Desculţă
calc prin fulgii,
răsturnaţi
de iarnă;
ţesute
gânduri
triste,
încearcă
sa mă
cearnă...
dureri
se strâng
sub talpă,
arzând
de dor ninsoarea;
în
calea iernii sparte,
rămane
doar uitarea...
în
mersul meu adorm tăceri,
îngheţate
pe deplin;
şi
în
gânduri
nesfârsite-
se
preschimbă
în
suspin...
sub
paşii
mei atâta
alb,
frânt,
s-a irosit;
când
în
doruri incolore-
nu
eşti
de găsit.
No comments:
Post a Comment