Ce poate fi
mai dulce decat dorul
Cand pierd
in abur o suflare,
Iar visele
se-opresc din zborul
Ce cade, surd, sub felinare?
Cand inima
vibreaza-ngenuncheata,
In fata
toamnei cu regret;
Iar vantu’
sufletu-mi dezbraca
Amintiri mocnind
in piept?
Cand firul
galben de nisip,
Intr-o
clepsidra de durere-
Imi mangaie
visul obosit,
Rostit in ganduri
efemere?
Cand ploaia
se prelinge pe fereastra,
In linii
lungi cu stropi sarati ;
Cu glasul ei–
durerea noastra
In mii si
mii de pasi uitati?
Ce poate fi
mai dulce decat dorul,
Cand lacrimile-neaca
amintirea;
Iar visele
in flacari isi iau zborul
Si-n zbor cu
ele – despartirea?